Mike Chen | Content Strategist | 25 octombrie 2023
Pentru liderii de afaceri, migrarea în cloud pare a fi alegerea IT evidentă în lumea actuală, axată pe date. Cu toate acestea, nu vine cu o strategie simplă, universală. Beneficiile cloudului în comparație cu centrele de date locale variază de la o organizație la alta. Astfel, atunci când decid să migreze către cloud, întreprinderile trebuie să ia în considerare o gamă complexă de variabile practice și tehnice, iar determinarea impactului organizațional pe termen lung necesită o analiză atentă și previziune.
Economia cloud studiază impactul financiar al calculului în cloud, inclusiv elemente precum investițiile în hardware vechi, bugetarea lunară a serviciilor cloud și economiile preconizate ca urmare a unei mai bune colaborări și a inovațiilor tehnice, pentru a ajuta o organizație să își evalueze mai bine situația. În timp ce aproape fiecare organizație poate beneficia de cloud computing, circumstanțele individuale dictează cum și de ce se poate ajunge acolo, ceea ce face ca economia cloud să fie un pas crucial în procesul decizional.
Economia cloud este procesul de examinare a impactului financiar și funcțional al calculului în cloud asupra unei organizații. Liderii evaluează elementele critice pe care le implică o potențială migrare în cloud. O analiză economică a cloudului pune în balanță factori financiari precum rentabilitatea investițiilor (ROI), investițiile în hardware vechi și costul total al proprietăţii (TCO) pentru cloud față de centrele de date la sediu.
Pe lângă considerentele financiare și tehnologice așteptate, o analiză economică a cloudului ar trebui să ia în considerare următoarele elemente culturale:
Concluzii cheie
Când o organizație ia în considerare calculul în cloud, aceasta trebuie să înțeleagă că domeniul de analiză merge dincolo de investițiile în hardware sau de taxele lunare. Migrarea în cloud poate schimba complet operațiunile și dezvoltarea, în funcție de realitățile funcționale, de date și de buget. În unele cazuri, s-ar putea ca organizația să aibă o configurație IT mai simplă, iar migrarea în cloud să se concentreze pe îmbunătățirea fiabilității și a disponibilității, iar alte caracteristici să aibă un impact mai redus.
O abordare obișnuită a economiei cloud presupune împărțirea analizei pe următorii patru piloni:
Costul total al proprietăţii: O analiză TCO a unui centru de date include costurile de infrastructură, cum ar fi achiziționarea sau închirierea clădirii fizice, a sistemelor de alimentare și de răcire și a rețelelor. În plus, există costuri asociate cu hardware și software; personal, inclusiv salarii și beneficii pentru personalul IT; întreținere și asistență, inclusiv actualizări de software; și energie, având în vedere că centrele de date necesită o cantitate substanțială de energie pentru a funcționa.
Într-un model cloud, TCO se referă la costurile lunare de utilizare pentru calcul și stocare și subliniază modul în care o schimbare a nevoilor de personal va afecta salariile. O analiză economică a cloudului descompune aceste detalii, oferind o perspectivă cost/beneficiu la nivelul întregii organizații.
Reziliența operațională: Centrele de date locale se confruntă cu un risc constant de probleme din lumea reală care afectează disponibilitatea. Dezastrele naturale, întreruperile de curent și chiar și politicile locale privind infrastructura pot cauza întreruperi neașteptate ale activității echipamentelor locale. Furnizorii de cloud includ garanțiile privind timpul de funcționare în acordurile legate de nivelul serviciilor și își concep modelele de afaceri în funcție de redundanță, oferindu-le clienților o reziliență mai mare.
Flexibilitate operațională: Mulți factori diferiți pot modifica volumul traficului de rețea, inclusiv actualizările aplicațiilor și accesul de la distanță. Pentru a absorbi aceste vârfuri, centrele de date locale au nevoie de resurse fizice pentru a face față vârfurilor de sarcină. Într-un mediu cloud, scalabilitatea devine la fel de simplă ca și trecerea la un nivel de servicii superior. Acest lucru generează o flexibilitate organizațională, indiferent dacă vârfurile sunt temporare, cum ar fi vânzările de sărbători, sau dacă reprezintă începutul unei creșteri semnificative și de durată.
Economia cloud este importantă deoarece migrarea în cloud afectează atât bugetele tangibile, cât și schimbările teoretice în operațiuni și IT. Nu se aplică o strategie universală; fiecare organizație are cerințe interne și ale clienților diferite și configurații unice de rețea și hardware. În plus, este posibil ca unele organizații să aibă încă rețele construite pentru afacerile din jurul anului 2000, cu conectivitate redusă la e-mail și fișiere încărcate.
Pentru departamentele IT, economia cloud oferă o înțelegere mai profundă a ceea ce trebuie să pregătească organizațiile atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. O analiză economică a cloudului ar trebui să răspundă la următoarele întrebări:
Luați în considerare aceste două exemple. În fiecare caz, organizația trebuie să cântărească diferite variabile pentru a evalua în mod corespunzător situația economică a cloudului.
Un mic grup regional de asistență medicală: Departamentul IT al unei rețele de asistență medicală trebuie să susțină dosarele electronice de sănătate, datele primite de la dispozitivele Internet of Things (IoT), accesul la telemedicină și operațiunile generale. Din cauza preocupărilor legate de confidențialitate, se aplică, de asemenea, anumite aspecte legate de guvernanță și securitate. Rețeaua se confruntă cu un ritm în general constant de interogări și trafic de date, dar trebuie să fie pregătită pentru situații de urgență.
O companie de software care lansează o versiune de aplicație a unui joc video: Înainte de lansarea aplicației, nevoile echipelor de dezvoltare și de operațiuni conduc IT-ul intern. Printre sarcinile acestuia se numără facilitarea colaborării între bazele de cod și sprijinirea contractorilor la distanță din întreaga lume. Însă lansarea aplicației schimbă accentul. Acum avem nevoie de servere capabile să gestioneze volumele așteptate de utilizatori – și dacă aplicația devine o senzație virală peste noapte, infrastructura trebuie să fie suficient de elastică pentru a rezista la vârfuri masive de utilizare.
Deși ambele tipuri de organizații pot beneficia de cloud, situațiile lor necesită strategii și planuri de implementare diferite. Dacă nu iau în considerare în mod corespunzător aspectele economice ale cloudului, organizațiile irosesc resurse, risipesc bani sau rămân lamentabil de nepregătite. În unele cazuri, poate chiar toate cele de mai sus.
Dincolo de economiile de costuri (a se vedea secțiunea următoare pentru mai multe detalii), migrarea în cloud vine cu o gamă largă de beneficii funcționale pentru a crește eficiența în întreaga organizație. Aceste beneficii includ următoarele:
Scalabilitate: Într-un centru de date, creșterea resurselor, fie că este vorba de puterea de procesare sau de capacitatea de stocare, depinde de achiziționarea și integrarea de hardware nou. Astfel, atunci când cererea crește, scalarea pentru a satisface această cerere poate fi un proces costisitor și lent. Într-un mediu cloud, utilizarea resurselor se adaptează în funcție de necesități, pe baza configurațiilor și a SLA-urilor, ceea ce facilitează menținerea stabilității și funcționalității pe măsură ce nevoile dumneavoastră se extind.
Colaborare îmbunătățită: Infrastructura cloud suportă mai bine aplicațiile cloud, integrarea datelor, accesul de la distanță și alte metode de sincronizare flexibilă a utilizatorilor. Prin acordarea unui acces mai ușor la instrumente, date și linii de comunicare, calculul în cloud poate crește semnificativ colaborarea personalului și accelera schimbul de date între departamente.
Flexibilitate: Scalabilitatea cloudului facilitează gestionarea vârfurilor bruște de cerere. De exemplu, dacă o aplicație se confruntă cu un număr uriaș de cereri de descărcare după un eveniment viral neașteptat, hardware-ul dintr-un centru de date local nu poate fi actualizat la timp pentru a găzdui noii utilizatori, care, prin urmare, s-ar putea să nu se mai întoarcă. Deoarece cloudurile funcționează pe un model de plată în funcție de utilizare, vârfurile bruște pot fi absorbite fără investiții pe termen lung sau întreținere.
Productivitatea IT: În cloud, întreținerea zilnică a serverului devine responsabilitatea furnizorului de cloud. Astfel, migrarea în cloud reduce povara sarcinilor IT plictisitoare, dar vitale, și permite personalului să se concentreze pe proiecte mai importante, de care beneficiază întreaga organizație, cum ar fi guvernanța sau dezvoltarea de produse noi.
Securitate sporită: Infrastructura cloud oferă multe îmbunătățiri în ceea ce privește securitatea datelor. Dintr-o perspectivă practică, furnizorii de cloud public își concentrează întregul model de afaceri pe asigurarea securității pentru clienții lor, astfel încât investițiile și eforturile lor de menținere a securității le vor depăși, în general, pe cele ale departamentelor IT individuale. Furnizorii mari de cloud au mai multe niveluri de apărare, investiții mai mari în cele mai recente inovații în materie de securitate, o mai bună capacitate de angajare a talentelor rare în domeniul securității și o conformare mai rapidă cu cele mai recente norme de reglementare. În plus, administrarea centralizată execută toate actualizările de patch-uri și de securitate pentru infrastructură și aplicații rapid și cu o perioadă de inactivitate minimă sau chiar inexistentă.
O mai bună recuperare în caz de dezastru: Similar cu implementarea securității, furnizorii de cloud oferă adesea mai multe opțiuni și o execuție mai rapidă atunci când vine vorba de recuperarea în caz de dezastru, deoarece modelele lor de afaceri sunt construite în jurul disponibilității datelor. Nivelurile mai mari de redundanță, failoverul rapid și accesul oriunde și oricând asigură utilizatorilor posibilitatea de a recupera datele, chiar și în cazul unui dezastru natural.
Beneficiul economic total al migrării în cloud include economiile imediate de costuri și impactul financiar al numeroaselor beneficii funcționale ale acesteia în cadrul unei organizații. Următoarele sunt câteva modalități prin care organizațiile reduc costurile cu ajutorul cloudului:
Costul total al proprietăţii redus: Cu o configurație la sediu, o organizație trebuie să bugeteze toate etapele unui ciclu hardware, de la achiziția inițială până la costurile de întreținere și timpul de configurare. Într-un mediu cloud, furnizorul se ocupă de nevoile centrului de date. Personalul furnizorului se ocupă de înlocuiri și reparații, scutind clienții cloud de necesitatea investițiilor de capital și de costurile permanente de licențiere și întreținere.
Economisiți la intangibile: Dacă personalul dvs. IT nu este împovărat de sarcini de întreținere, cum ar fi depanarea unui server problematic, unde ar putea să-și investească acel timp și efort? Trecerea la cloud le permite să continue inovarea IT în cadrul organizației și să aducă îmbunătățiri care creează eficiență și stabilitate.
OpEx în loc de CapEx: Prin trecerea la cloud, bugetele organizaționale trec de la un model predominant CapEx la un model OpEx. Acest lucru creează o strategie de cheltuieli mai eficientă, deoarece bugetarea OpEx bazată pe cloud nu necesită investiții inițiale pe termen lung în putere de calcul, stocare și capacitate – toate resurse care s-ar putea să nu fie niciodată utilizate pe deplin.
Scalați în funcție de necesități: Atunci când lucrați cu un centru de date local, planurile hardware trebuie să ia în considerare utilizarea maximă posibilă a resurselor. De exemplu, dacă se preconizează că o viitoare lansare va genera trafic, atunci departamentul IT trebuie să se adapteze la acest volum cu o acoperire suplimentară de siguranță. Cu toate acestea, dacă lansarea aplicației generează un trafic mai mic decât cel anticipat, toate aceste cheltuieli vor fi irosite. Furnizorii de cloud se adaptează la cerere cu un model de tarifare de tip „pay-as-you-go”.
Nu există o singură strategie cloud ideală. Fiecare organizație trebuie să își dezvolte propria strategie pe baza unei evaluări a nevoilor și a bugetului. Următoarele cazuri de utilizare vă pot ajuta la aceasta. Acestea surprind unele dintre diferitele domenii pe care organizațiile le pot accentua atunci când elaborează o strategie cloud. În plus, o strategie cloud solidă ar trebui să ia în considerare provocările specifice ale unei organizații; considerațiile cheie sunt enumerate mai jos.
Optimizarea costurilor: Pentru organizațiile cu funcții variate care creează o gamă de cerințe privind volumul de lucru, un furnizor de cloud oferă flexibilitatea de a adapta resursele de calcul, de stocare și alte resurse tehnice fără a fi nevoie să investească în hardware care s-ar putea să nu fie utilizat pe deplin.
Scalabilitate: Pentru organizații precum companiile nou înființate, în care volumele de lucru cresc odată cu creșterea bazei de clienți, platformele cloud permit scalabilitatea, astfel încât costurile alocate să urmărească nevoile de afaceri.
Recuperarea în caz de dezastru și continuitatea afacerii: Pentru mediile la sediu, recuperarea în caz de dezastru vine cu provocări inerente. Protocoalele de failover se bazează pe o infrastructură redundantă și pe circumstanțe fizice, cum ar fi utilitățile locale și accesibilitatea. Atât perioadele de inactivitate, cât și pierderile de date duc la pierderi de venituri, pe lângă costurile de reparare sau înlocuire. Furnizorii de cloud oferă stabilitate și disponibilitate garantate prin acorduri privind nivelul serviciilor.
Inițiative digitale: Cloudul creează un ciclu de dezvoltare mai eficient datorită disponibilității capacității la cerere. Atât pentru versiunile de software, cât și pentru cele de microservicii, dezvoltatorii se pot concentra pe aplicație mai degrabă decât pe utilizarea resurselor, spațiul de stocare sau capacitățile de calcul. Toate acestea contribuie la o lansare mai rapidă pe piață, ceea ce favorizează venituri mai sănătoase.
Munca și colaborarea la distanță: Într-un mediu cloud, angajații pot accesa aplicații și baze de date de la distanță pentru a sprijini mai bine munca hibridă. Acest lucru nu numai că oferă o mai mare flexibilitate angajaților, dar colaborarea devine mai ușoară prin intermediul aplicațiilor partajate și al surselor de date sincronizate.
Costul total al proprietăţii: În timp ce cloudul scutește organizațiile de multe cheltuieli legate de centrele de date, acestea ar trebui să evalueze costurile de migrare, inclusiv potențiala perioadă de inactivitate. Pentru a calcula costul total al proprietății (TCO) continuu, organizațiile ar trebui să asocieze taxele lunare preconizate pentru tehnologie cu costurile permanente de gestionare și securitate.
Securitate și conformitate: În timp ce furnizorii de cloud se ocupă de infrastructura de bază, organizațiile își păstrează responsabilitatea pentru datele lor și pentru dispozitivele utilizate pentru a accesa serviciile cloud, fie că este vorba de PC-uri, terminale IoT sau smartphone-uri. Asigurarea securității datelor și a conformității cu reglementările actuale și gestionarea integrării datelor sunt responsabilitatea echipelor IT.
Fixarea furnizorului: Migrarea de la sediu la cloud poate fi simplă, deoarece mulți furnizori folosesc strategii și procese comune. Cu toate acestea, trecerea de la, să zicem, AWS la Google Cloud sau Oracle Cloud Infrastructure este o altă poveste. Fixarea pe un singur furnizor provine adesea din limitări precum formatele de date proprietare, aplicațiile care se integrează în fluxurile de lucru și procesele de afaceri care devin dependente de anumite aplicații.
Competențe și formare: Pentru echipele IT care și-au construit sarcinile în jurul întreținerii și gestionării centrelor de date locale, gestionarea cloud creează noi provocări care necesită formare. Organizațiile trebuie să investească pentru a pune la dispoziția echipelor lor IT resurse de formare adecvate și să stabilească așteptări pentru perioadele de tranziție.
Guvernanța datelor: Organizațiile trebuie să mențină o strategie de guvernanță continuă pentru a se asigura că sarcinile de lucru respectă standardele de conformitate guvernamentală necesare, gestionând în același timp accesul utilizatorilor pe baza identităților și rolurilor. Deoarece atât normele interne, cât și cele guvernamentale evoluează, guvernanța necesită o investiție continuă de timp și buget pentru a menține datele în siguranță.
Pentru a obține aprobarea pentru procesul de migrare în cloud, organizațiile trebuie să elaboreze un scenariu de business care să răspundă nevoilor lor specifice. Un birou guvernamental va avea nevoi diferite de cele ale unui mic start-up tehnologic sau ale unei corporații cu baze de date moștenite. Un mediu cloud va oferi probabil o mai mare flexibilitate, reducând în același timp costurile în aproape orice circumstanță – însă realizarea beneficiilor depinde de execuție.
Pentru a realiza un scenariu de business solid pentru economia cloud, organizațiile ar trebui să se gândească la următoarele întrebări:
Care sunt costurile existente pentru centrele noastre de date? Pentru a începe, organizațiile trebuie să își evalueze actualele cheltuieli de hardware, software, întreținere și funcționare ale centrelor de date. Resursele tehnice, licențele, reparațiile și întreținerea periodică, precum și costurile legate de manoperă, toate acestea se adaugă la un număr care servește drept punct de referință pentru o analiză economică a cloudului.
Cât de dificilă va fi migrarea? Migrarea inițială către cloud va genera o serie de cheltuieli unice pentru fiecare organizație. O organizație care are o configurație existentă cu baze de date și rețele interne va avea probabil o migrare mai simplă decât o companie care își bazează veniturile pe o bază de clienți mai mare care interoghează înregistrările din bazele de date prin intermediul unei aplicații. Migrarea poate fi treptată, finalizată în etape sau poate fi făcută dintr-o singură lovitură, cu o perioadă de inactivitate planificată și cu o strategie privind copiile de siguranță. Organizațiile trebuie să proiecteze costurile unice ale migrării, inclusiv timpul necesar pentru testarea aplicațiilor pe noua infrastructură. Aveți o mulțime de aplicații personalizate sau de producție proprie care trebuie mutate în cloud?
Care vor fi costurile lunare pentru cloud? Odată ce migrarea este finalizată, organizațiile pot începe să examineze costurile lunare proiectate pe baza unei combinații de utilizare istorică și a activității viitoare. În plus față de estimările furnizorului privind taxele lunare, proiecțiile bugetare ar trebui să includă costurile conexe, cum ar fi timpul de gestionare, formarea și guvernanța.
Cum va îmbunătăți acest lucru procesele? Dacă migrarea în cloud va reduce costurile lunare, acest lucru reprezintă un argument comercial puternic pentru tranziție. Cu toate acestea, factorii de decizie ar trebui să privească dincolo de cifre pentru a înțelege pe deplin amploarea schimbării. Colaborarea îmbunătățită, capacitățile de învățare automată, procesele îmbunătățite și nivelurile sporite de securitate sunt doar începutul. Pentru dezvoltatori și ingineri, cloudul poate accelera implementările, permițând în același timp efectuarea de microactualizări în loc de lansări de etapă uriașe. Pentru echipele de operațiuni, cloudul oferă modalități mai simple de unificare și partajare a datelor, permițând diferitelor grupuri să obțină informații la cerere. În momentul elaborării scenariului de business pentru economia cloud, organizațiile trebuie să ia în considerare impactul financiar al acestor îmbunătățiri ca parte a proiecțiilor pe termen lung.
Deși este adevărat că o migrare în cloud oferă multe beneficii, nuanțele economiei cloud necesită o premeditare amplă, un proces decizional inteligent și o monitorizare continuă. În caz contrar, pot apărea greșeli comune, cum ar fi următoarele:
Presupunând că situația financiară nu evoluează: Economiile acumulate în prima săptămână, lună sau chiar an nu reflectă neapărat proiecțiile financiare pe termen lung. Economia cloud la scară largă ia în considerare multe variabile diferite, inclusiv timpul de dezvoltare accelerat și noile caracteristici bazate pe cloud. Prin limitarea domeniului de aplicare a economiei cloud la beneficiile hardware imediate, organizațiile creează proiecții inexacte care denaturează argumentele de afaceri pentru cloud și ratează alte oportunități.
Bazarea proiecțiilor pe utilizarea istorică: Bugetul cloud se bazează pe un model de plată în funcție de utilizare, așadar organizațiile care se bazează doar pe modelele istorice de utilizare s-ar putea trezi nepregătite să facă față unui vârf de activitate. Utilizarea istorică ar trebui să fie doar unul dintre punctele de date luate în considerare în proiectarea bugetelor. Caracterul sezonier, frecvența lansărilor și a actualizărilor, campaniile de publicitate și de marketing și alți factori trebuie, de asemenea, luați în considerare pentru o planificare adecvată a resurselor cloud.
Tratarea egală a tuturor elementelor cloud: Putere de calcul, stocare și alte elemente de infrastructură vor avea probabil priorități diferite în fiecare organizație. Echipele IT ar trebui să își identifice prioritățile și amploarea resurselor pentru a înțelege ce elemente beneficiază cel mai mult de scalabilitatea și elasticitatea unui mediu cloud.
Plasarea tuturor datelor în cloud: Unele aplicații nu vor beneficia de cloud. În aceste situații, migrarea aplicației generează muncă și costuri suplimentare, când ar fi mai simplu și mai rentabil să se mențină status quo-ul. Organizațiile ar trebui să își evalueze toate sarcinile de lucru potențiale pentru a identifica cele care pot și ar trebui să rămână așa cum sunt, din motive de eficiență a costurilor și a resurselor.
Dacă organizația dvs. a definit un buget pentru cloud, a examinat beneficiile operaționale și a luat în considerare potențialele inovații, atunci următorul pas este evaluarea furnizorilor de cloud. Oracle Cloud Infrastructure (OCI) simplifică migrarea în cloud, apoi oferă o performanță mai mare, costuri mai mici și integrări mai puternice ale sistemelor de date și de securitate.
OCI oferă o bază flexibilă și scalabilă care reduce taxele de ieșire a datelor și elimină surprizele legate de facturare, toate acestea cu o suită de aplicații gata de utilizare care accelerează ciclurile de dezvoltare, generează informații de afaceri mai profunde și îmbunătățesc operațiunile.
Care sunt cei 4 piloni ai unui model de valori cloud?
Aceștia sunt cei patru piloni ai unui model de valori cloud.
Ce este un economist în cloud?
Un economist în cloud este o persoană dintr-o organizație care analizează beneficiile tangibile și teoretice ale infrastructurii cloud. Sfera de examinare a acestora variază de la economiile practice de costuri prin reducerea hardware-ului până la economiile preconizate prin accelerarea fluxurilor de lucru și creșterea colaborării.
Ce model de cloud este cel mai economic?
Furnizorii de cloud oferă de obicei modele publice și private. Între aceste două, cel public este cel mai ușor de implementat, atât din punct de vedere al funcționalității, cât și al costurilor. Cloudurile private necesită mai multă gestionare și configurare inițială. Cu toate acestea, organizațiile pot utiliza modele hibride pentru a conecta sistemele publice și private. Aspectele economice ale cloudurilor hibride variază și adesea se situează undeva între cloudul public și cel privat din punct de vedere al costurilor.
Care este diferența dintre FinOps și economia cloud?
Acești doi termeni sunt uneori utilizați în mod identic, dar există o diferență între FinOps și economia cloud. De obicei, FinOps se referă la operațiunile financiare în cloud, dar uneori este folosit pentru a se referi la operațiunile financiare organizaționale în sens mai larg. În contextul cloudului, FinOps se referă la gestionarea integrării și utilizării cloudului în cadrul unei organizații, inclusiv a impactului cultural. În schimb, economia cloud analizează doar aspectul financiar, inclusiv costul total al proprietății și impactul financiar al proceselor îmbunătățite.