Niciun rezultat gasit

Căutarea dvs. nu a întors niciun rezultat.

Database

O bază de date este o colecţie organizată de informaţii sau de date structurate, stocate electronic într-un computer. O bază de date este controlată, de regulă, de un sistem de management al bazelor de date (DBSM). Cumulat, datele, DBMS şi aplicaţiile asociate reprezintă un sistem de baze de date, denumit prescurtat bază de date.

Datele din cele mai obişnuite tipuri de baze de date sunt distribuite de regulă pe linii şi coloane, în diferite tabele, pentru eficientizarea procesării şi interogării datelor. Datele pot fi accesate, gestionate, modificate, actualizate, controlate şi organizate cu uşurinţă. Majoritatea bazelor de date utilizează un limbaj structurat de interogare (SQL) pentru scrierea şi interogarea datelor.

Ce reprezintă un limbaj structurat de interogare (SQL)?

Ce reprezintă un limbaj structurat de interogare (SQL)?

SQL este un limbaj de programare utilizat de aproape toate bazele de date relaţionale, pentru interogarea, gestionarea şi definirea datelor, precum şi pentru controlul oferirii accesului. SQL a fost dezvoltat mai întâi de IBM în anii 1970, cu ajutorul esenţial al companiei Oracle, ceea ce a condus la implementarea standardului SQL ANSI, ulterior SQL extinzându-se de la companii precum IBM, Oracle şi Microsoft. Deşi SQL este în continuare utilizat la scară largă, apar în continuare noi limbaje de programare.

Evoluţia bazelor de date

Evoluţia bazelor de date

De la apariţia lor, la începutul anilor 1960, bazele de date au evoluat semnificativ. Bazele de date pentru navigare, precum cele cu o structură ierarhică, (care se bazau pe un model arborescent şi permiteau numai interacţiuni de acest tip) şi bazele de date în reţea (un model mai flexibil, care permite interacţiuni mai complexe), au constituit sistemele iniţiale de stocare şi gestionare a datelor. Deşi erau simple, aceste sisteme nu erau flexibile. În anii 1980, bazele de date relaţionale au devenit populare, fiind urmate de bazele de date orientate pe obiecte, în anii 1990. Ulterior au apărut bazele de date NoSQL, ca rezultat al dezvoltării internetului şi a necesităţii de procesare mai rapidă a datelor nestructurate. Astăzi, bazele de date în cloud şi bazele de date autonome revoluţionează modul în care datele sunt colectate, stocate, gestionate şi utilizate.

Care este diferenţa dintre o bază de date şi o foaie de calcul?

Diferenţa dintre o bază de date şi o foaie de calcul

Bazele de date şi foile de calcul (precum Microsoft Excel) reprezintă modalităţi alternative de a stoca informaţiile. Diferenţele principale dintre acestea sunt:

  • modul în care datele sunt stocate şi gestionate
  • accesul la date
  • cantitatea de date care poate fi stocată

Foile de calcul au fost create iniţial pentru un singur utilizator şi caracteristicile acestora reflectă acest lucru. Sunt excelente pentru un singur utilizator sau pentru un număr mic de utilizatori, care nu au nevoie de o gestionare complexă a datelor. Bazele de date, pe de altă parte, sunt concepute pentru a stoca un volum mult mai mare de informaţii colectate şi organizate – uneori chiar cantităţi uriaşe. Bazele de date permit mai multor utilizatori să acceseze şi să interogheze simultan şi securizat datele, utilizând algoritmi şi limbaje complexe.

Tipuri de baze de date

Tipuri de baze de date

Există multe tipuri de baze de date. Cea mai bună baze de date pentru o anumită organizaţie depinde de modul în care organizaţia intenţionează să o utilizeze.

  • Baze de date relaţionale. Bazele de date relaţionale au avut cea mai mare pondere în anii 1980. Elementele dintr-o bază de date relaţională sunt organizate ca un set te tabele, cu rânduri şi coloane. Tehnologia bazelor de date relaţionale oferă cel mai eficient şi flexibil mod de a accesa informaţiile structurate.
  • Baze de date orientate pe obiecte Informaţiile dintr-o bază de date orientată pe obiecte sunt reprezentate sub formă de obiecte, aşa cum se întâmplă în programarea orientată pe obiecte.
  • Baze de date distribuite O bază de date distribuită constă în două sau mai multe fişiere aflate în site-uri diferite. Baza de date poate fi stocată pe mai multe computere aflate în aceeaşi locaţie fizică sau aflate în diferite reţele.
  • Depozite de date. Un depozit central de date, reprezentând un tip de baze de date creat special pentru interogări şi analize rapide.
  • Baze de date NoSQL. O bază de date NoSQL, sau o bază de date non-relaţională, permite stocarea şi gestionarea datelor nestructurate sau semi-structurate (spre deosebire de o bază de date relaţională, care defineşte modul în care trebuie compuse toate datele introduse). Bazele de date NoSQL au fost populare ca aplicaţii web, devenind din ce în ce mai uzuale şi mai complexe.
  • Baze de date grafice. O bază de date grafice stochează datele sub forma unor entităţi şi a relaţiilor dintre acestea.
  • Baze de date OLTP O bază de date OLTP este o bază de date rapidă, pentru analize, destinată rulării unui număr mare de tranzacţii efectuate de mai mulţi utilizatori.

Acestea sunt numai câteva tipuri de baze de date dintre zecile de baze de date utilizate în prezent. Celelalte baze de date, mai puţin întâlnite, sunt personalizate pentru funcţionalităţi ştiinţifice, financiare sau de alt tip. În plus faţă de diferitele tipuri de baze de date, schimbările în abordarea dezvoltării tehnologice şi progresele substanţiale precum cloudul şi automatizarea, propulsează bazele de date în direcţii complet noi. Unele dintre cele mai recente baze de date includ

  • Baze de date open source Un sistem de baze de date open source are codul sursă de tip open source, de exemplu bazele de date SQL sau NoSQL.
  • Baze de date în cloud. O bază de date în cloud este o colecţie de date structurată sau nestructurată, aflată pe o platformă de calcul în cloud privată, publică sau hibridă. Există două tipuri de modele de baze de date în cloud: bazele de date tradiţionale şi bazele de date ca serviciu (DBaaS). Cu DBaaS, activităţile administrative şi de mentenanţă sunt efectuare de furnizorul serviciului.
  • Baze de date multi-model Bazele de date multi-model combină diferite tipuri de modele de baze de date într-un singur sistem back-end integrat. Acest lucru înseamnă că puteţi acomoda diverse tipuri de date.
  • Baze de date pentru documente/JSON. Concepute pentru stocarea, preluarea şi managementul informaţiilor orientate pe documente, bazele de date pentru documente reprezintă o modalitate modernă de stocare a datelor în format JSON, în loc de stocarea acestora pe rânduri şi coloane.
  • Baze de date autonome. Cel mai nou şi mai revoluţionar tip de baze de date, bazele de date autonome funcţionează în cloud şi utilizează machine learning pentru a automatiza reglarea, securizarea, backupul, actualizarea şi alte activităţi obişnuite de management, efectuate de regulă de către administratorii bazelor de date.

Ce este un sistem de management al bazelor de date?

Ce este un sistem de management al bazelor de date?

O bază de date necesită, de regulă, un software cuprinzător pentru aceasta, program cunoscut drept sistem de management al bazei de date (DBMS). Un DBMS serveşte drept interfaţă între baza de date şi utilizatori finali sau programe, permiţând utilizatorilor să preia, să actualizeze şi să gestioneze modul în care informaţiile sunt organizate şi optimizate. De asemenea, un DBMS facilitează supravegherea şi controlul bazei de date, permiţând operaţiuni administrative precum monitorizarea performanţei, reglarea, backupul şi recuperarea.

Exemplele de software-uri cunoscute de baze de date sau DBMS includ MySQL, Microsoft Access, Microsoft SQL Server, FileMaker Pro, Oracle Database şi dBASE.

Ce este o bază de date MySQL?

Ce este o bază de date MySQL?

MySQL este un sistem open source de management al bazelor de date relaţionale bazat pe SQL. A fost proiectat şi optimizat pentru aplicaţiile web şi poate rula pe orice platformă. Odată cu apariţia noilor cerinţe de pe internet, MySQL a devenit platforma preferată a dezvoltatorilor web şi pentru dezvoltarea aplicaţiilor bazate pe web. Deoarece este creat pentru a procesa milioane de interogări şi mii de tranzacţii, MySQL reprezintă o opţiune populară pentru companiile de comerţ electronic, care trebuie să gestioneze numeroase transferuri de bani. Caracteristica principală a MySQL este flexibilitatea on-demand.

MySQL este sistemul DBMS care stă la baza unor site-uri şi aplicaţii bazate pe web foarte cunoscute în lume, inclusiv Airbnb, Uber, LinkedIn, Facebook, Twitter şi YouTube.

Utilizarea bazelor de date pentru îmbunătăţirea performanţelor în afaceri şi a procesului de luare a deciziilor.

Utilizarea bazelor de date pentru îmbunătăţirea performanţelor în afaceri şi a procesului de luare a deciziilor.

Odată cu necesitatea de a colecta volume mari de date furnizate de Internet of Things, care transformă viaţa şi domeniile de activitate în toată lumea, afacerile de astăzi au acces la mai multe informaţii ca niciodată. Organizaţiile care gândesc în perspectivă pot utiliza acum bazele de date dincolo de stocarea datelor şi de tranzacţii, pentru a analiza cantităţi mari de date, de la mai multe sisteme. Utilizând bazele de date şi alte instrumente de computing sau de business intelligence, organizaţiile pot folosi acum datele colectate pentru a funcţiona mai eficient, a lua decizii mai bune şi pentru a deveni mai flexibile şi mai scalabile.

Bazele de date autonome sunt pregătite să stimuleze semnificativ aceste funcţionalităţi. Deoarece bazele de date autonome automatizează procesele manuale costisitoare şi consumatoare de timp, eliberează timpul utilizatorilor business, permiţându-le să devină mai proactivi în relaţie cu datele lor. Având control direct asupra posibilităţilor de a crea şi a utiliza bazele de date, utilizatorii obţin control şi autonomie, în timp ce menţin standardele importante de securitate.

Provocările bazelor de date

Provocările bazelor de date

Bazele de date ale companiilor mari de astăzi acceptă frecvent interogări foarte complexe şi se aşteaptă de la acestea să furnizeze aproape instantaneu răspunsuri la acele interogări. Ca rezultat, administratorii bazelor de date trebuie în mod constant să utilizeze diverse metode pentru a îmbunătăţi performanţa. Provocările obişnuite pe care aceştia le înfruntă includ:

  • absorbţia creşterilor semnificative ale volumelor de date. Explozia de date provenite de la senzorii, maşinile conectate şi de la zecile de alte surse obligă administratorii să depună eforturi considerabile pentru a gestiona şi organiza eficient datele companiei.
  • Asigurarea securităţii datelor. În prezent, breşele de securitate apar oriunde şi hackerii devin din ce în ce mai inventivi. Este mai important ca niciodată să vă asiguraţi că datele sunt securizate, dar şi accesibile utilizatorilor.
  • Menţinerea ritmului cu cererea. În mediile de afaceri de astăzi, în continuă schimbare, companiile au nevoie de acces în timp real la date, pentru a accelera procesul de luare a deciziilor la timp şi pentru a profita de oportunităţi noi.
  • Managementul şi menţinerea bazelor de date şi a infrastructurii. Administratorii bazelor de date trebuie să le supravegheze permanent, pentru a preveni apariţia problemelor şi pentru a efectua activităţi de mentenanţă preventivă, actualizări de software şi corecţii. Pe măsură ce bazele de date au devenit din ce în ce mai complexe şi volumele de date au crescut, companiile se confruntă cu cheltuielile legate de angajarea talentelor, pentru monitorizarea şi reglarea bazelor de date.
  • Eliminarea limitelor de scalabilitate. Pentru a supravieţui, o afacere trebuie să se dezvolte, odată cu sistemul acesteia de management al datelor. Dar este foarte greu pentru administratorii bazelor de date să anticipeze volumul de care va avea nevoie compania, în special în cazul bazelor de date on-premises.

Abordarea tuturor acestor provocări poate consuma timp şi poate împiedica administratorii bazelor de date să efectueze activităţi mult mai strategice.

Modul în care tehnologiile autonome îmbunătăţesc managementul bazelor de date

Oracle Autonomous Database: Miniatură videoclip Cum funcţionează

Bazele de date autonome reprezintă primul val al viitorului – oferind organizaţiilor cea mai bună tehnologie disponibilă din domeniul bazelor de date, fără a se confrunta cu problemele rulării şi operării acesteia.

Bazele de date autonome utilizează tehnologiile bazate pe cloud şi pe machine learning pentru a automatiza numeroase activităţi de rutină necesare managementului bazelor de date, precum reglarea, securizarea, backupul, actualizarea şi alte activităţi obişnuite de management. Prin automatizarea acestor activităţi plictisitoare, administratorii bazelor de date pot acum efectua activităţi mult mai strategice. Funcţionalităţile autonome, cu securizare şi reparare automate ale bazelor de date autonome sunt acum pregătite să revoluţioneze modul în care companiile îşi gestionează şi securizează datele, oferind îmbunătăţiri ale performanţei, securităţii şi costuri mai scăzute.

Kudos pentru Oracle Autonomous Database

Kudos pentru Oracle Autonomous Database

Prima bază de date autonomă a fost anunţată la sfârşitul anului 2017 şi mulţi analişti din domenii independente au recunoscut rapid impactul potenţial al acestei tehnologii asupra computingului.

Perspectiva IDC din februarie 2018 a apreciat tehnologia bazelor de date autonome, pentru „simplificarea modalităţilor de implementare, utilizare şi administrare a software-urilor de nivel enterprise, utilizând inteligenţa artificială şi machine learning pentru reducerea aproape la zero a intervenţiilor umane.”

În plus, raportul KuppingerColes din ianuarie 2018 (PDF)afirmă: „Această abordare are avantaje potenţiale imense, nu se referă doar la reducerea costurilor cu personalul şi a costurilor pentru clienţi, ci şi îmbunătăţeşte substanţial rezistenţa bazelor de date împotriva erorilor umane şi a activităţilor rău intenţionate, interne sau externe. De asemenea, fiecare bază de date este creată pentru a avea configuraţi în mod implicit şi automatizat parametrii relevanţi, în funcţie de cele mai bune practici de securitate actuale.”